Defalcarea perspectivelor energetice mondiale ale AIE și speranțe pentru COP26

Defalcarea perspectivelor energetice mondiale ale AIE și speranțe pentru COP26

Înainte de COP26, cadre universitare de la Agenția Internațională pentru Energie (IEA) și-au subliniat speranțele pentru decarbonizarea producției de energie.

Ca parte a unei săptămâni de evenimente care decurg din „World Energy Outlook”, asociații agenției și-au subliniat speranțele cu privire la modul în care conferința privind clima va schimba politica energetică globală.

Perspectiva din acest an analizează recuperarea „rapidă, dar inegală” din pandemie. Ea indică lipsa actuală de aprovizionare la nivel mondial ca un simptom al acestui lucru și critică redresarea rapidă a generării de combustibili fosili.

La publicarea Outlook, președintele AIE Fatih Birol a declarat: „Momentul extrem de încurajator al energiei verzi din lume se confruntă cu încăpățânarea existenței combustibililor fosili în sistemele noastre energetice. Guvernele trebuie să rezolve acest lucru la COP26, oferind un semnal clar și inconfundabil că s-au angajat să extindă rapid tehnologiile verzi și rezistente ale viitorului.”

Anul trecut, lucrarea și-a propus să sublinieze modul în care țările ar putea folosi cheltuielile din surse regenerabile pentru a-și ajuta economiile să-și revină după pandemie. În 2021, Outlook își propune să „descrie punctele cheie de decizie” pentru liderii COP26. În ultimii ani, AIE a căutat să se poziționeze ca susținător al țintei de încălzire globală de 1,5°C, iar majoritatea concluziilor din lucrare se află în acord cu aceasta.

Modelele IEA arată că angajamentele actuale ale guvernelor globale privind carbonul acoperă doar 20% din reducerile de emisii necesare pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C. Reducerea acestui decalaj ar necesita investiții anuale de aproape 4 miliarde de dolari până în 2030, 70% din acestea venind în țările în curs de dezvoltare.

În introducerea sa, Outlook încurajează liderii mondiali să se concentreze pe patru domenii: electrificare, eficiență energetică, reducerea emisiilor de metan și inovarea în domeniul energiei verzi. Autorii raportului scriu: „Toate țările trebuie să facă mai mult: cele cu angajamente de zero net reprezintă aproximativ jumătate din reducerile suplimentare, în special China”.

Obiectivul COP26 de a pune capăt cărbunelui

Președintele COP26, Alok Sharma, și-a declarat în repetate rânduri obiectivul de a folosi conferința pentru a „reporta puterea cărbunelui în istorie”. În timp ce acest proces se accelerează în economiile occidentale, economiile în curs de dezvoltare continuă să construiască centrale masive pe cărbune, mai ales în China.

Perspectiva subliniază cărbunele ca fiind diferența cheie între planurile actuale de decarbonizare și atingerea zero net până în 2050. Autorii săi descompun eliminarea cărbunelui în alte patru componente: oprirea construcțiilor noi, reducerea emisiilor din operațiunile curente, satisfacerea cererii de generare de cărbune prin alte mijloace și gestionarea consecințelor acestor schimbări.

Planurile actuale de energie trebuie să se intensifice pentru a atinge zero net

În acest punct, Outlook a lăudat un anunț recent al Chinei, care nu va mai finanța proiecte pe cărbune. Sfârșitul sprijinului de stat ar putea elimina stimulentele pentru până la 190 GW de producție de cărbune planificată în prezent. Dacă toate proiectele susținute s-ar retrage, aceasta ar reduce aproape la jumătate conducta actuală de construcție pe cărbune.

Pentru a reduce emisiile de cărbune existent, Outlook sugerează instalarea instalațiilor cu dispozitive de captare a carbonului sau utilizarea altor combustibili alături de cărbune. Dincolo de aceasta, cărbunele trebuie retras pentru a atinge zero net. Totuși, raportul sugerează că sprijinul guvernamental „trebuie să existe pentru cei care își pierd locurile de muncă în sectoarele în declin”.

„Reducerea consumului de combustibili fosili nu abordează metanul suficient de repede”

„Pentru prima dată, fiecare dintre scenariile examinate în acest World Energy Outlook arată o eventuală scădere a cererii globale de petrol”, se arată în raport. Cu toate acestea, viteza și timpul acestei căderi variază foarte mult între diferitele scenarii de decarbonizare.

Legislația actuală ar înregistra un nivel maxim al consumului de petrol „la mijlocul anilor 2030”, la 104 milioane de barili pe zi, înainte de a se ridica spre 2050. Pentru un scenariu de 1,5°C, utilizarea petrolului ar trebui să fi atins vârful în 2019, scăzând la 72 de milioane de barili pe zi până în 2030.

Între timp, niciun scenariu nu prevede un vârf de gaz natural înainte de 2025. Până în 2050, utilizarea gazelor naturale ar genera 25% din energia mondială în conformitate cu politicile actuale. În scenariul IEA de 1,5 °C, aceasta ar trebui să scadă la 11% în același interval de timp.

Petrolul, gazul și cărbunele au fost analizate în ziare nu doar pentru emisiile de utilizare finală, ci și pentru metanul rezultat în producția lor. Rezumatul Outlook afirmă că „reducerea metanului nu este abordată suficient de rapid sau eficient prin simpla reducere a utilizării combustibililor fosili; eforturile concertate din partea guvernelor și industriei sunt vitale pentru a asigura scăderile de emisii care închid aproape 15% din [între politicile actuale și un viitor de 1,5°C]”.

Pentru a atinge acest obiectiv, emisiile de metan din operațiunile cu combustibili fosili ar trebui să scadă cu 77% până în 2030 și cu 90% până în 2050. Academicienii de la AIE consideră că 45% din aceste reduceri ar putea avea niciun cost net pentru producători.

Decalajul de ambiție face semn

Lucrarea afirmă că „un preț de 15 USD pe tonă de CO₂ echivalent la emisiile de metan din operațiunile de petrol și gaze ar fi suficient pentru a implementa aproape toate măsurile de reducere. […] Cu toate acestea, oportunitățile de reducere în sectorul cărbunelui sunt adesea mai puțin rentabile decât în sectorul petrolului și gazelor.”

În 2020, Birol a încoronat energia solară drept „regele energiei”, spunând industriilor că generarea din surse regenerabile a făcut cea mai bună propunere economică și morală. Publicația din acest an laudă creșterea continuă a surselor regenerabile, în ciuda pandemiei.

Poate deloc surprinzător, raportul a indicat creșterea ratei de dezvoltare a surselor regenerabile pentru a reduce „decalajul de ambiție” dintre politicile actuale și un viitor de 1,5°C. Modelatorul IEA din sectorul energetic Thomas Spencer a declarat luni într-un panel că un viitor de 1,5°C ar necesita 800 GW de dezvoltare până în 2030. În prezent, guvernele mondiale plănuiesc 470 GW în același interval de timp.

După cum sa văzut în rapoartele anterioare DNV, inovarea în eficiența energetică va juca în liniște un rol imens în decarbonizare. Raportul AIE prezice că creșterea eficienței va preveni 1 Gt de emisii de carbon doar până în 2030.

Speranțe și ținte pentru COP26

Într-un discurs recent, Sharma a declarat că: „Limita de 1,5°C ne va scăpa din mână dacă nu acționăm imediat. Pentru a menține 1,5°C în viață, trebuie să înjumătățim emisiile globale până în 2030. A trecut timpul când vorbeam. Avem nevoie de măsuri urgente acum. Și în special în ceea ce privește puterea, care reprezintă un sfert din emisiile globale.”

Ca parte a Săptămânii World Energy Outlook, organizația a invitat vorbitori academicieni și politici să-și împărtășească speranțele pentru conferința viitoare.

Modelatorul energetic șef al AIE, Laura Cozzi, a spus că a fost „surprinsă pozitiv” de modul în care politicile de decarbonizare anunțate au afectat posibilele scenarii de emisii, dacă sunt pe deplin implementate. Aceste politici au permis o creștere economică continuă cu emisii în scădere, dar totuși au condus în cele din urmă la o încălzire globală de 2,1 °C până în 2100.

Conform Acordului de la Paris, COP26 oferă țărilor o oportunitate de a prezenta noi obiective de decarbonizare pentru prevenirea încălzirii globale. Panelul a așteptat cu nerăbdare posibile ținte net zero pentru India, deși a rămas nesigur în ce interval de timp ar putea veni.

Experții au abordat crizele energetice care se desfășoară în prezent în India, China și Europa, toate concentrându-se pe penuria de combustibili fosili. Dr. Arunabha Ghosh, CEO al Consiliului Indiei pentru Energie, Mediu și Apă, a declarat că dificultățile Indiei se datorează parțial „gestionării defectuoase pe termen scurt” după sezonul musonic, dar se datorează și lipsei de eficiență a centralelor electrice ale țării.

El a continuat: „Cât de repede putem folosi mai eficient activele noastre ieșite și să începem să închidem fabricile noastre mai vechi? Și cât de repede putem introduce materiale și bani în sectorul energiei regenerabile, pentru a demonstra că creșterile anterioare ale surselor regenerabile sunt doar partea de jos a unei curbe exponențiale?”

„Dacă nu reușim să demonstrăm aceste tendințe în acest deceniu, devine greu pentru factorii de decizie să-și imagineze cum vom traduce asta în încă trei sau patru decenii de decarbonizare.”

Discutând despre reducerea metanului, dr. Jan Fuglestvedt, vicepreședintele Grupului de lucru 1 al Grupului de lucru Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), a citat raportul IPCC privind schimbările climatice lansat anul acesta. El a spus: „Reducerea metanului ar fi o situație avantajoasă, în care putem reduce schimbările climatice și putem îmbunătăți calitatea aerului”.

În urma altor rapoarte care trag concluzii similare, COP26 va avea drept scop promovarea legislației internaționale împotriva emisiilor de metan, ca obiectiv principal al conferinței.

Pericolele noilor tehnologii și industriilor emergente din surse regenerabile

World Energy Outlook se încheie cu o inspecție a posibilelor dificultăți de atingere a 1,5°C. Aceasta include riscuri geopolitice mai ample, cum ar fi tranzițiile inegale care provoacă tarife de mediu asupra comerțului internațional. Piața emergentă a hidrogenului rămâne în mare parte necunoscută, în timp ce scăderea petrolului și gazelor ar putea însemna un dezechilibru între cerere și ofertă.

Această amenințare a cererii nepotrivite va contribui la un accent mai mare pe securitatea energetică. Electrificarea va însemna mutarea a 75.000 TWh din consumul de energie către energie electrică din combustibili fosili și, ca urmare, o volatilitate mai mare. Companiile de energie au început deja să adapteze rețelele la geografia în schimbare a aprovizionării, impulsionate de generarea din surse regenerabile.

Raportul afirmă: „Pe măsură ce tranzițiile la energie verde progresează, planificatorii de sisteme vor trebui să se asigure că există o trecere fără întreruperi de la sursele tradiționale de flexibilitate, cum ar fi centralele pe cărbune și gaz, la surse cu emisii scăzute de generare dispecerabilă, chiar dacă acestea sunt utilizate rar.

„Depozitarea pe durată lungă, inclusiv sub formă de căldură, ar putea juca, de asemenea, un rol prin mutarea excesului de generare de VRE de-a lungul săptămânilor sau lunilor până la perioade de penurie – o funcție îndeplinită în prezent de stocarea gazelor pe termen scurt și lung în multe țări.”

Complexitatea tot mai mare a rețelelor de transport, care încorporează adesea stocarea energiei, va însemna mai multe conversii de energie și o pierdere corespunzătoare a eficienței. Conectarea energiei electrice cu sectoare precum încălzirea va crește, de asemenea, complexitatea sistemelor în moduri pe care autoritățile de reglementare nu le pot măsura în prezent. The Outlook avertizează că piețele și autoritățile de reglementare trebuie să recunoască aceste legături, „în special cele dintre electricitate și diferite tipuri de gaze”.

Articolul a fost publicat în revista Power Tehnology.

Împingem limitele mai departe!

Împingem limitele
mai departe!

Lasă un răspuns